Cea mai simpla si totodata cea mai veche metoda de pescuit este cea cu undita telescopica. Firul este de dimensiunea unditei, astfel incat pestele intepat sa ajunga direct in mana pescarului. Este o metoda folosita entru pestii mai mici, insa foarte rapida. Este o metoda prin care carligul cu momeala este lansat la distanta cu ajutorul unei greutati care poate fi un plumb sau un cosulet de nadire (feeder) umplut cu momeala (diverse paste, mamaliga, bucati de rame, viermusi).
Se pot combina cele doua tipuri de greutati, adaugand plumb la feeder. Plumbul folosit in apele curgatoare va fi plat si mai greu decat cel folosit in lacuri. Lanseta folosita este de dimensiuni medii (2,50 m - 3,50 m) cu actiune de 30-60 g, impreuna cu o mulineta ce poate inmagazina 100 m de fir de 0,30, avan in vedere ca acest tip de pescuit se practica pentru pestii mai mari.
Montajul plumb - carlig cu momeala poate fi de doua feluri, si anume  cu momeala inainte plumbului sau invers. In prima varianta plumbul este obligatoriu culisant pe circa 20 cm intre doua stoppere legate pe fir, astfel incat pestele sa nu simta rezistenta atunci cand musca. Cele doua variante se pot combina atunci cand pescuim cu doua carlige, legand un carlig dupa plumb si unul inapoia acestuia. Lansarea se face pe sub mana, pentru distante mici sau din barca, sau peste cap, cat mai usor si fara plesnitura, mai ales cand avem momeli sensibile (mamaliga, peste viu).
Dupa lansare si ajungerea momelii pe fundul apei, lanseta se aseaza pe suport si se mulineaza incet pana se intinde firul. Pentru a detecta muscatura pestelui se aseaza intre inelele lansetei o bambina. Se mai poate aseza de asemenea pe firul din fata lansetei o crenguta care sa indoaie firul in forma de V. Se va renunta la bambina daca varful lansetei este destul de flexibil pentru a indica muscatura pestelui. Sunt situatii in care nu putem conta pe ajutorul bambinei, si anume la pescuitul in ape repezi, cum ar fi Dunarea. In astfel de situatii varful lansetei ramane singurul indicator al muscaturii pestelui.
Aveti grija sa reglati frana mulinetei inainte de inceperea partidei de pescuit. Desi numele Sheffield este destul de englezesc, pescarii englezi habar nu au de aceasta denumire. Cu o undita normala si chiar o rubesiana, limita la care putem pescui se gaseste la 15-20 metri de mal. Dar ce ne facem cand nu avem o barca si bradisul ocupa malul lacului? Sau cand vantul bate destul de tare ca sa ne ingreuneze folosirea unditei? Sau cand pestii stau departe de noi, tocmai spre mijlocul lacului? O solutie la toate aceste situatii poate fi pescuitul la distanta cu lanseta si pluta. Sheffield este un stil de pescuit inventat in Anglia si consta din lansarea unei linii normale, cu pluta, plumb si carlig la distanta, cu ajutorul lansetei.
Pentru a putea lansa la o distanta suficienta (20-40 metri), se folosesc plute mari (20-40 cm, cu 3-25 grame portanta), adesea lestate direct pe corp. Lanseta este de 3,80 - 4,20 metri, cu un numar mare de inele de diametru mic (14 -16), pentru a minimiza frecarea dintre fir si varga. Mulineta este de tip micro, cu 100 metri de fir de 0,12 - 0,16. Tamburul este unul mai special, avand diametrul interior mare cu scopul ca firul sa se desfasoare de pe el cu o frecare cam mai mica, pentru maximizarea distantei de lansare.Pluta este de un tip special, deosebit de lunga (20-40 cm), adeseori lestata pe corp (2 - 25 grame), pentru a putea permite lansarea monturii si innecarea firului dupa lansare. Pentru a putea fi vizibile de la mare distanta unele plute au in partea superioara a antenei patru aripioare. Acestea, fiind foarte subtiri, nu maresc decat foarte putin portanta plutei. Plumbii trebuie sa fie foarte moi pentru a nu strica firul, mai ales ca acesta este subtire.
Englezii au inventat si un sistem de notare a acestor plumbi, si anume:
    SSG = 1g60
    AAA = 0g80
    BB = 0g40
    n°1 = 0g30
    n°4 = 0g20
    n°6 = 0g10
 Astfel, notatia '3SSG' inseamna 3 plumbi SSG, in total 4g80. Firul este de tip scufundator, pentru ca dupa lansare acesta sa se scufunde si sa se sustraga actiunii vantului si valurilor. Innecarea lui se face dupa lansare, mulinand cativa metri cu varful lansetei in apa. Verificati adancimea apei inainte de a incepe sa pescuiti. Folositi un plumb mai greu decat poate sustine pluta, pe care il montati inaintea plutei. Dupa ce lansati in locul dorit, mulinati pana cand simtiti rezistenta (pluta a ajuns langa plumb, pe fundul apei). Apoi dati drumul la fir,masurandu-l in acelasi timp (de exemplu cu distanta dintre doua inele), pana cand pluta iese la suprafata. Fixati apoi stopperul plutei la distanta masurata.
Puteti sa pescuiti pe fundul apei si altfel, folosind o pluta inalta (o pana de paun de 30 - 40 cm) si regland adancimea mai mare decat cea reala. Dupa lansare mulinati pana cand pluta se ridica. In acest caz firul de la carlig la pluta nu va mai fi vertical, ci oblic, deci sensibilitatea montajului va fi mai mica. Lanseta se mentine cu varful in apa (10 - 15 cm). Inteparea nu se face in sus, ci lateral. Urmariti miscarea plutei facand o intepare falsa si veti vedea de ce. Nu puneti pe tambur un elastic, dupa ce ati lansat, cu scopul de a mentine aceeasi lungime a lansarii, sau mai rau, nu prindeti firul de line-clip-ul mulinetei. Ganditi-va ca puteti intepa un peste caruia trebuie sa-i dati fir.
    FIR INTINS !!!                                                                                                                                  
 

Pescuitul la rapitor cu pestisori vii (daca nu i-ati prajit deja..) Este cea mai raspandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse si a usurintei de folosire. Metoda da rezultate atat pt incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru pescarii 'cu pretentii', aflati in cautarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta montajul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. Speciile pe care le vizeaza de aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.
Avantaje: ..
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. O data montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. Nu e metoda cea mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.
2.Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari.
Dezavantaje:.
1.In ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren in favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.
2.Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale vor obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor momeala.
Montajele de baza
 Exista o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptand unul deja existent la preferintele sale, dar in pricipiu exista doua montaje de baza, care se pot combina : intre ape, la pluta si Pater Noster. Primul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al doilea va ramane exact in locul lansarii. In functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale.
Montajul intre ape este cel mai simplu si raspandit. Se compune dintr-o pluta fixa sau culisanta, cu o portanta intre 3 - 20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.
Montajul Pater Noster
In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii Pater Noster : cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa plumbul care va fi culisant.
Daca nu i-ati mancat deja iata si pestisorii cei puteti folosi ca momeala
In principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta in carlig. Alegerea depinde de tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. Important este ca acul sa fie foarte bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti grija sa nu-i atingeti sira spinarii. Tineti minte ca un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. Acesta este motivul pentru care va recomand prima varianta de intepare.
Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig), tiparul (la pescuitul somnului), babusca, rosioara. Pestisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari), fie ii prindem din timpul verii, cand acestia abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii pescuim cu o napatca mica de 1x1 metri, chiar pe locul de pescuit. Pentru a-i pastra mai mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina, temperatura (10-20 grade Celsius), oxigen (folositi un aerator de acvariu) si hrana.
Echipamentul necesar
1.Lanseta intre 3-4 metri, cu o actiune telebolica. Puterea ei va fi corelata cu talia pestilor urmariti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o undita de 4-6 metri. 2.Mulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. Alegeti mai degraba una mai mare decat una mica, cu 1-3 rulmenti. Ar trebui sa poata inmagazina 150 metri de 0.3. Atentie la reglarea franei.
3.Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va ajuta sa vedeti ‚plecarile’ mai bine. 0.26 e un diametru bun, 0.24 pentru un pescuit la distanta mai mare, 0.30 daca pescuiti in locuri cu agatari frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.
 4.Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si exemplare mai mari de salau si somn.
 5.Gama de plute cu portanta de la 5 la 20 grame.
 6.Plumbi intr-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei,precum si plumbi cu ochet de 20 - 40 grame pentru monturile Pater Noster.
 7.Vartejuri cu agrafe

    FIR INTINS !!!

Prima copca
Probabil ca multi se intreaba de ce sa iesi afara o zi intreaga de iarna, in loc sa stai cuminte in casa, la caldura. Pescarii care in acest sezon nu se multumesc sa lege carlige si sa viseze la partidele de pescuit trecute si viitoare, stiu de ce. Celorlalti le voi spune ca nimic nu se compara cu bucuria primului bibanel, prins intr-o zi de ianuarie, dupa o periada atat de lunga de "post" intr- ale pescuitului. E ca si cum ai revedea un prieten bun, pe care nu l-ai mai vazut de mult timp.
Precautii .
Decat sa ajungeti in apa si sa fiti scosi de acolo de prieteni, mai bine preveniti acest lucru. Nu intrati pe gheata daca e mai subtire de 10 cm. Decat poate cu niste talpici in picioare, care sa micsoreze presiunea exercitata asupra ei. Aveti grija ca acesti centimetri sa fie de gheata limpede, de senin, adica formata datorita frigului si nu prin depunerea zapezii pe apa. Gheata formata prin tasarea zapezii are bule de aer, care o fac sa fie sfaramicioasa. Fiti atenti la grosimea ghetii in locurile cu un
curent usor de apa, la mal, langa stuf, fiindca de obicei aici grosimea ghetii este mai mica. Cel mai bine e sa inaintati facand copci de control, din 5 in 5 metri. Ideal ar fi sa aveti o funie de vreo 10 metri, pe care sa v-o legati de mijloc, lasand capatul celalalt liber. Daca veti cadea in apa, cei care vin sa va salveze sa aiba de ce apuca. Daca inaintea dvs au intrat pe gheata alti pescari, intrati pe urmele lor.
Echipament .
Imbracamintea trebuie sa ne asigure caldura, dar nu trebuie neaparat sa nu ne mai putem misca datorita ei. Imbracati-va cu lucruri din lana, mai degraba decat cu sintetice. Puneti-va o pereche de ciorapi de bumbac, peste care trageti o pereche de ciorapi din lana. Bocancii e bine sa aiba o talpa cat mai inalta. Cea mai potrivita caciula, este cea ruseasca cu urechi care se pot lasa in jos. Va asigur ca dupa un timp va va fi cald si o veti scoate din cand in cand sa va racoriti. Manusile cele mai potrivite sunt tot din lana, cu un deget. Nu le scoateti, ci taiati-le varfurile astfel incat sa puteti scoate degetele afara. Pe langa imbracaminte si incaltaminte, e bine sa aveti si un "incalzitor" din prune, mai ales daca sunteti impreuna cu cativa prieteni. Chiar daca nu o sa prindeti prea multi pesti, va va ramane amintirea unei zile pline de povesti pescaresti.
Bineinteles, nu sunt de dorit exagerarile in aceasta privinta.
Echipament pescaresc
Ustensilele folosite la acest pescuit sunt ceva mai simple. O lanseta scurta (1-1,5 metri) sau o undita de aceeasi lungime, pe care ati improvizat un dispozitiv de inmagazinare a firului, sunt suficiente. Firul va fi mai subtire decat cel din timpul verii, pentru ca ingheata si devine rigid. Si nici pestii nu sunt bataiosi ca vara. Bristele si dandinetele, marmustele, e bine sa vi le cumparati din vreme. Tot din vreme trebuie sa va pescuiti niste pestisori momeala si sa-i pastrati intr-un acvariu sau butoias mai mic (carasei,rosioare). Instrumentul cu care faceti copci e hotarator pentru reusita partidei de pescuit. Cu cat face o copca mai repede
si necesita mai putin efort, cu atat e mai bun.. O sa mai aveti nevoie si de o supiera, de genul aceleia folosite in bucatarie la indepartarea spumei din oala in care fierbeti carne. Va trebuie la indepartarea pojghitei de gheata ce se formeaza in copca.
Metode
La copca se poate pescui in urmatoarele moduri:
1. Cu pestisor viu, indeosebi la stiuca. Intepati pestisorul cu un singur carlig simplu, mare. La acest pescuit nu aveti nevoie nici macar de undita, e suficient un bat cu o lungime mai mare decat diametrul copcii. Firul (0.20-0.30 mm pentru stiuca, cu struna metalica, 0.10-0.15 mm pentru biban) se leaga de mijlocul batului, iar batul se aseaza intr-o pozitie instabila, astfel incat o trasatura a pestelui mai puternica sa-l faca sa cada. Nu folositi pluta, ci numai un plumb la 20-30 cm de pestisor, care sa-l faca sa ramana la adancimea dorita. Pescarului nu ii ramane de facut decat sa urmareasca aceste bete popic si sa recupereze pestele cand acesta a muscat.
2. Cu momeli naturale, la biban, babusca, rosioara. Cele mai folosite sunt momelile numite impropriu "libelule", ramele subtiri, viermusii. Carligele sunt foarte subtiri, numere mici (14 - 22). Toate momelile se pot pune in carlig singure sau in buchet. Pluta este specifica pescuitului la copca, mica (1,5 cm inaltime, 0,5- 1cm diametru), fara antena, pe care apa ingheata si o
dezechilibreaza. Se regleaza la rasul apei. Firul va fi cat mai subtire cu putinta (0.08 - 0.15 mm).
3. Cu momeli artificiale la stiuca, biban, rosioara, babusca. Pentru stiuca si biban se folosesc dandinetele si bristele. Acestea se joaca usor, cu miscari cat mai naturale. De obicei muscatura are loc pe traiectoria descendenta. Pentru biban, rosioara si babusca, cea mai folosita (de catre mine) este marmusca de 0.5 cm, pe al carui ac s-au infipt 2-3 libelule. Pe fir se pune o pluta minuscula, care se tine scufundata la 1,5 - 2 cm sub oglinda apei. Se pune montura in apa, dupa care se regleaza pluta. Se executa cateva miscari in sus si in jos a firului, cu o amplitudine de 20-30 cm (aici ne ajuta mult pluta), dupa care se asteapta un timp.
Muscatura survine in timpul miscarilor (si aici ne ajuta la sesizarea muscaturii undita, pe care v-o recomand sa o faceti dintr-un spic
flexibil de undita, de 30-50 cm), sau in perioada de pescuit"stationar", cand vom vedea pluta miscandu-se.
Daca dupa 10-15 minute de pescuit intr-o copca nu aveti nici o muscatura, incercati alta copca, urmand sa reveniti la aceasta dupa un anumit timp. Muste artificiale - Aruncarea simpla Este o aruncare de baza pentru un muscar, prima cu care ar trebui sa inceapa.Etapele acestei aruncari sunt urmatoarele: Pescarul tine lanseta in fata, paralel cu apa, cu firul intins pe apa, in fata sa, pe o lungime de 4-5 metri. Lanseta se ridica pana la pozitia orei 2, ridicandu-se astfel si firul de pe apa. Dupa ce tot firul a ajuns in aer, imprimam o miscare brusca spre inainte a lansetei, pana la pozitia orei 10. Miscarea trebuie sa semene cu una de biciuire. Aveti grija ca firul sa nu atinga nimic in spate. Este bine sa exersati acesta aruncare mai intai pe iarba.