"Paradisul pasarilor", "cel mai tanar pamant al Europei"

Sunt sintagme cunoscute prin care este definita adesea Delta Dunarii. Un taram magic, o lume care pare incremenita in timpurile ei primordiale si unde zbuciumul civilizatiei este lasat in urma, undeva la gurile Deltei.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, înca de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem întâlni în delta si care reprezinta 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin delta si ramânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.               

 In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic. 80% din avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii. 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:
- albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
- policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
 Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.
  Coloniile de cuibarit
O serie de specii acvatice se asociaza în timpul cuibaritului formând colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari în apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau în stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care îsi hranesc puii, transforma coloniile de pasari într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

Egreta mica -  pasare OCROTITA PRIN LEGE
 Lungime de aproximativ 55 - 63 cm. Aripa 265 - 300 mm; coada 95 - 120 mm; tarsul 87 - 113 mm; ciocul 78 - 92 mm.
 Pasăre albă, cu pene ornamentale (numite egrete) pe spate şi două pene prelungi care pornesc de la ceafă, acestea apărând la ambele sexe, în perioada de reproducere. Ochii sunt galbeni - portocalii. Ciocul este negru. Picioare lungi şi negre, la articulaţii galben - verzui. Degetele de la picioare sunt de asemenea lungi, asigurând stabilitatea păsării în mlaştini şi printre plante palustre. Ciocul negru, este lung, conic, ascutit. Gâtul lung are o structură anatomică particulară, care îi permite destinderea ca un arc, în momentul când pasărea observă prada. Când zboară, ţine gâtul îndoit în formă de "S". Strigă "kark" sau "ulla". Sensibil la frig.
Hrana este reprezentată de peşti mici, lipitori, crustacee, viermi, insecte, pe care le pândeşte la apă mică.
Cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile  aprilie - iulie, cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Depune 3 - 6 ouă verzui clocite 21 - 22 zile. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună.
Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei.
În România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate. Mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.

Lebada -  pasare OCROTITA PRIN LEGE

Lebada este o pasare frumoasa si eleganta, cu un vestmant alb imaculat, avand o rama neagra la baza ciocului rosu si un cucui negru deasupra ciocului. Gatul pasarii este gratios, ondulat. Fiind o excelenta inotatoare, pasarea pluteste tacuta pe intinsele ape. Lebedele se izoleaza de alte pasari pentru ca in apropierea lor nu tolereaza nici un alt neam de pasare! Isi construieste un cuib inalt si mare din stuf si papura impletit cu frunze si iarba.
Masculul si femela se aseamana si se imperecheaza, in general, pe viata. Puii sunt acoperiti cu un puf cenusiu, capata penaj definitiv si sunt capabili sa zboare abia la varsta de 14-16 saptamani. Se hranesc in general cu plante acvatice. Se numara printre cele mai mari si mai grele pasari capabile de zbor si de aceea au nevoie de suprafete intinse de apa pentru a-si lua zborul. Zboara cu batai de aripi lente si gratioase si, atunci cand migreaza, se deplaseaza in carduri in forma de V (specifica).

Pelicanul -  pasare OCROTITA PRIN LEGE

 Pelicanii sunt pasari mari, cu corp greoi 8-10 kg, cu picioare scurte si aripi enorme, iar in ciocul mare si gros parca ar purta un saculet incapator, ca un fel de gusa, in care isi aduna hrana preferata - pestii.
Privirea pelicanului, fixa, este atenta la orice miscare din jur. Asezat pe un cuibar mare (aprox. 1 m) pe plaur, cloceste linistit 2-3 oua, din care ies in a 36-a zi puii neputinciosi, golasi, carora incepe a le creste puful si apoi penele abia dupa vreo doua saptamani. Cand vreo detunatura de pusca ii sperie de pe cuibar ei se inalta deasupra apei, planeaza la inaltime deschizandu-si aripile mari, ceea ce ii ajuta sa se mentina in zbor ore intregi, intrucat sub piele sunt ascunsi niste saculeti cu aer.
 In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesent este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.